Data de 19 noiembrie marchează, în acest an, Ziua Mondială de Luptă împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC), un moment dedicat conștientizării unei boli care tinde să afecteze mai ales bărbații trecuți de vârsta de 50 de ani.
Această afecțiune respiratorie severă este declanșată în principal de expunerea la fumat și poluare, având un impact devastator asupra a sute de milioane de oameni la nivel global. Potrivit datelor citate de Newsweek.ro, numărul pacienților care suferă de această boală depășește pragul de 600 de milioane.
Expertul pneumolog Beatrice Mahler atrage atenția asupra modului în care factorii de mediu și viciile contribuie la deteriorarea sănătății pulmonare.
„Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) reprezintă o afecțiune severă a căilor aeriene, care este produsă de expunerea la tutun și poluarea aerului. BPOC este mai frecvent la persoanele cu vârsta peste 50 de ani. Bărbații tind să aibă un risc mai mare de a dezvolta BPOC decât femeile, incidența crescută fiind direct legată de fumat. Bronhopneumopatia obstructivă cronică este una dintre cele mai frecvente boli pulmonare, afectând peste 600 de milioane de persoane la nivel mondial”, explică medicul.
Evoluția bolii este una progresivă, provocând leziuni pulmonare ce nu mai pot fi remediate. Printre simptomele care ar trebui să trimită pacientul la medic se numără dispneea (dificultatea de a respira), tusea cronică persistentă și expectorația frecventă.
Diagnosticul timpuriu și renunțarea la fumat sunt esențiale pentru gestionarea bolii, confirmarea medicală realizându-se prin spirometrie.
Conf. univ. dr. Beatrice Mahler detaliază cauzele și impactul asupra vieții de zi cu zi: „Cel mai important factor de risc în BPOC este fumatul. Alte cauze pot include expunerea îndelungată la iritanți pulmonari (praf industrial, substanțe chimice), poluarea din locuință sau cauze genetice, precum deficitul unei proteine esențiale pentru funcționarea normală a plămânilor. Diagnosticul de BPOC trebuie suspectat la orice persoană cu simptome sugestive și istoric de expunere la factori de risc, iar confirmarea se face prin spirometrie, investigația standard care măsoară funcția pulmonară”.
Medicul subliniază că ignorarea simptomelor poate duce la situații dramatice: „Pe măsură ce boala avansează, dificultatea de respirație poate deveni atât de severă încât apare chiar și la eforturi minime – în timpul activităților cotidiene precum îmbrăcatul, încălțatul sau igiena zilnică. Extinderea accesului la reabilitarea pulmonară, alături de tratamentul inhalator, pot să ducă la creșterea calității și duratei vieții”.
După primirea diagnosticului, specialiștii recomandă un set de măsuri urgente pentru a încetini evoluția afecțiunii. Primul și cel mai important pas este renunțarea totală la fumat, gest care, deși nu vindecă boala, oprește degradarea accelerată a funcției pulmonare. De asemenea, pacienții trebuie să învețe să gestioneze simptomele acute și să respecte cu strictețe medicația prescrisă, inclusiv oxigenoterapia, dacă este cazul.
Activitatea fizică zilnică de intensitate redusă, controalele cardiologice periodice și o nutriție bogată în vitamine și proteine sunt alte elemente cruciale în managementul BPOC. Totodată, medicii atrag atenția asupra impactului psihologic, anxietatea și depresia fiind frecvente din cauza lipsei de oxigen, dar și asupra necesității unor precauții suplimentare în zilele cu poluare ridicată sau în timpul călătoriilor cu avionul.
Inițiativa Globală pentru Bolile Pulmonare Obstructive Cronice (GOLD) a stabilit tema din acest an sub sloganul „Aveți dificultăți de respirație, gândiți-vă la BPOC”, subliniind importanța diagnosticării precoce pentru menținerea calității vieții.
Lasă un răspuns