Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale”, a confirmat prezența fenomenului de analfabetism funcțional inclusiv în cadrul instituției de învățământ pe care o conduce. Declarația a fost făcută în timpul emisiunii Info Edu de la TVR Info, unde cadrul didactic a descris profilul elevului care parcurge un text fără a-i decoda sensul.
Întrebată direct despre existența acestor cazuri în liceul său, Bodea a răspuns afirmativ și a detaliat comportamentul școlarului aflat în această situație, caracterizat prin lipsă de interes și asimilare mecanică a informațiilor. „Nu am un anumit elev în minte, dar, în general, este un elev plictisit, care citește și nu înțelege, care rezolvă o cerință și se vede că nu este o plăcere a cunoașterii acolo și că nu este un interes. Este un elev care are un bagaj, un vocabular extrem de redus de cunoștințe. Este un elev care nu este curios, este un elev care înghite orice afirmație, cu cât mai aberantă, cu atât mai bine și mai interesantă, fără s-o digere, fără să pună o întrebare. Este un elev care are zero curiozitate, altfel un elev cuminte și este un elev care se pierde și care ar putea să nu fie așa. Așa arată un alfabet funcțional”, a explicat directoarea.
În termeni de specialitate, analfabetismul funcțional reprezintă incapacitatea unei persoane de a înțelege ideile dintr-un text citit la un nivel care să îi permită utilizarea informațiilor în viața de zi cu zi. Deși individul recunoaște semnele grafice și poate citi cursiv, spre deosebire de analfabetismul simplu, acesta nu reușește să facă legături logice sau să extragă mesajul esențial.
Potrivit informațiilor prezentate de Libertatea, cauzele acestui deficit în România sunt multiple. Acestea variază de la un sistem educațional cu metode de predare neadaptate și lipsa politicilor de alfabetizare a adulților, până la condițiile socio-economice precare care limitează accesul la educație și implicarea unor grupuri sociale vulnerabile.
Pe de altă parte, ministrul Educației, Daniel David, a plasat responsabilitatea principală pentru analfabetismul funcțional al elevilor pe umerii cadrelor didactice. Într-un podcast realizat de Salvați Copiii România, oficialul a susținut că slaba pregătire a profesorilor este factorul determinant.
Ministrul a argumentat că elevii intră în sistem cu potențial intelectual normal, iar datoria școlii este să le formeze competențele necesare: „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl au universitatea și profesorii”.
Daniel David a subliniat retoric problema eficienței actului didactic în cazul elevilor care nu abandonează școala: „Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”.
Deși a recunoscut influența altor factori, precum situația economică a familiei sau implicarea autorităților locale, ministrul a insistat că, pentru copiii prezenți la cursuri, formarea intelectuală este responsabilitatea profesorilor.
Lasă un răspuns