În aceste zile în care agenda publică este dominată de dezbaterea asupra bugetului de stat pentru 2024, specialiștii atrag atenția asupra cifrelor care definesc starea reală a economiei românești, elementul-cheie fiind deficitul, a cărui ținere sub control este esențială. Potrivit lui Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, un motiv de îngrijorare este și faptul că economia României a încetinit în partea a doua a acestui an, iar creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, față de 4,6% în 2022.
Cea mai acută problemă a României, dincolo de deficitele externe şi slăbiciunile instituţionale, este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB, țara noastră fiind sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi având, probabil, cel mai mare deficit structural din UE, arată o analiză a Consiliului Fiscal (CF) privind Legea bugetului pe anul 2024, construit cu un deficit de 5% din PIB. Consiliul estimează însă că deficitul se va situa în 2024 în jurul valorii de 6,4% din PIB.
„Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB”, arată organismul consultativ.
În acest context, reprezentanţii CF consideră că o corecţie a deficitului trebuie făcută, în principal, crescând veniturile, în condiţiile în care România are venituri fiscale extrem de joase, de circa 27% din PIB, față de media în UE de peste 40% din PIB. „Într-un stat UE cu venituri fiscale extrem de joase, (…) cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plăţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de circa 5%, aceasta (creșterea veniturilor, n.r.) este alternativa de bun-simţ”, menționează Consiliul, care mai arată că măsurile fiscale adoptate de Guvern, cu un impact de circa 1% din PIB în 2024, nu sunt suficiente pentru a duce deficitul către 3% în câţiva ani. În aceste condiţii, CF pledează și pentru reforme fiscale, inclusiv pe piața muncii, arătând că trebuie combătute fără menajamente evaziunea şi optimizările fiscale.
Pe de altă parte, Consiliul Fiscal avertizează că noua lege a pensiilor va avea un impact bugetar sever pe termen imediat şi mediu. „Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechităţi flagrante, pentru a ţine cont de îmbătrânirea populaţiei. Dar impactul pe termen imediat şi mediu este sever, măreşte deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente”, subliniază analiza citată.
Referitor la 2023, CF menţionează că cele mai recente date arată că deficitul ar depăşi cu 39-40 de miliarde de lei ţinta din bugetul iniţial (4,4% din PIB), ajungând la 6,8% din PIB, însă, în contextul subexecuţiei semnificative a cheltuielilor, există premise ca să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB.
Lasă un răspuns